Este mai bine să fii rege al tăcerii tale decât sclav al cuvintelor tale…
Planeta a condus-o într-un fel sau altul pe ultimul drum pe Elisabeta a II-a, nume complet – Elizabeth Alexandra Mary!

S-a născut pe 21 aprilie 1926, Londra. Elisabeta a II-a, descendent din dinastia Windsor, a urcat pe tron la 6 februarie 1952, la vârsta de 25 de ani, după moartea tatălui ei, regele George al VI-lea.
A fost șefa Commonwealth-ului Britanic al Națiunilor și, pe lângă Marea Britanie, regina a 15 state independente: Australia, Antigua și Barbuda, Bahamas, Barbados, Belize, Grenada, Canada, Noua Zeelandă, Papua Noua Guinee, St. Vincent și Grenadinele, St. Kitts și Nevis, St. Lucia, Insulele Solomon, Tuvalu, Jamaica. A fost, de asemenea, șeful Bisericii Anglicane și comandantul suprem al forțelor armate britanice.
A fost un om care s-a născut să fie rege, soție, mama, bunică și străbunică, a îndurat toate schimbările istorice și de multe ori a fost punctul de echilibru al Europei și al familiei. A iubit câinii și caii, a avut umor și rafinament.
Paradoxal, părea fără vârstă, iar moartea sa a închis un capitol din Cartea Cărților… și Regii mor, dealtfel după cum s-a anunțat simplu poporul pe o foaie A4, despre moartea sa.
‘’Cel care domnește în sine și stăpânește patimile, dorințele și temerile este mai mult decât un rege”, spunea poetul englez John Milton.
Elisabeta a II-a a fost mai mult decât un rege, a fost Regina Mamă a unei Europe măcinate de încercări nedemne de un tron sau o coroană, căreia i-a dat aura aristocrației răbdării și înțelepciunii sale.
Viața, indiferent de rang își ia tributul său la final:

Schimbarea de paradigmă se încheie…moare o lume…o epocă…S-a pierdut un simbol, poate ultimul, pentru că așa cum spunea Heraclit:„Nimeni nu se scaldă de două ori în acelaşi râu”…Poate să încerce , dar va realiza că nici apa nu mai e aceeași, nici el nu mai e același.
Nu există vindecare căreia să-I pui numele omului iubit…Poți doar să te rogi pentru sufletului lui. Atât!
Post Scriptum
Și-au strigat groparii falnici:’’ Noi suntem stăpânii lumii!’’… Dar lumea nu mai era…
Anca Marilena Bica